Mărturisirea curajoasă a Fiului Omului
(Mt 10,26-33)
Capitolul 12
Parabola bogatului necugetat 13 Atunci, unul din mulțime a spus: "Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine".
14 Dar el i-a răspuns: "Omule, cine m-a pus judecător sau împărțitor peste voi?"
15 Apoi le-a zis: "Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie; deoarece chiar și atunci când cineva este bogat, viața lui nu constă în ceea ce are".
16 Și le-a spus o parabolă: "Un om bogat avea un ogor care a dat o recoltă îmbelșugată
17 și se gândea în sine: «Ce mă fac pentru că nu am unde să-mi adun recolta?»
18 Apoi și-a zis: «Voi face astfel: voi dărâma hambarele și îmi voi construi altele mai mari; voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele
19 și voi spune sufletului meu: Suflete, ai adunat bunuri suficiente pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și desfătează-te!»
20 Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, chiar în noaptea aceasta ți se va cere sufletul; iar cele pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?»
21 Așa se întâmplă cu acela care adună comori pentru sine, dar nu este bogat înaintea lui Dumnezeu"
c.
Note de subsol
c Câteva manuscrise omit v. 21 pe când altele adaugă, probabil influenţate de Lc 8,8 şi Mt 11,15: după ce a spus acestea a strigat: cine are urechi de auzit, să asculte!